Instalarea  sobei sau a şemineului

Căldura de la sobă sau de la şemineul clasic radiază în toate direcţiile, de aceea orice elemente ale clădirii care nu sunt parte a sursei trebuie îndepărtate la o distanţă care să împiedice încălzirea lor mai mare de 850˚C. Nu trebuie admisă încălzirea pereţilor portanţi peste 500˚C. La alegerea locului pentru sobă sau şemineu trebuie să calculați ca distanţa de la sursă până la elementele construcţiei clădirii, mobilei, altor materiale combustibile să fie de 80 cm şi mai mult. Mobila nu trebuie instalată strâns alăturat, trebuie lăsat un spaţiu mai mare de 5 centimetri, pentru a nu împiedica circulaţia naturală a aerului. Pardoseala de sub sobă sau şemineu trebuie să fie executată din material incombustibil.

Şemineul fumegă la deschiderea uşii de vizitare

Nu deschideţi uşa de vizitare mai înainte ca lemnele să se fi transformat în jar! Dacă aveţi nevoie să deschideţi şemineul mai înainte, faceţi aceasta cu grijă. Uşa întredeschideţi-o mai întâi, ca presiunea să se niveleze, şi aproximativ după 10 secunde deschideţi uşa pentru timpul dorit. Cauza fumegării mai poate fi şi tirajul slab al coşului de fum. În acest caz, trebuie să vă consultaţi cu un specialist.

Fisuri în placa de şamotă

Căptuşeala de şamotă a camerei de ardere protejează carcasa focarului împotriva acţiunii temperaturilor înalte, de asemenea, contribuie la o ardere mai completă a gazelor inflamabile. În majoritatea cazurilor o deteriorare mecanică a căptuşelii de şamotă se produce la adăugarea lemnelor. Dacă placa de şamotă s-a fisurat pur şi simplu, nu este nevoie să fie schimbată imediat. Însăşi fisura nu influenţează arderea şi durata de viaţă a şemineului. Nu trebuie admis ca placa de şamotă să se fărâmiţeze până la metal. Dacă placa de şamotă se fărâmiţează, ea trebuie înlocuită urmând simplele indicaţii din instrucţiunile de exploatare.

Important:

Plăcile de şamotă sunt fragile, de aceea feriţi-le de cădere şi de lovituri! Bucăţile de lemn trebuie adăugate fără a lovi cu ele placa de şamotă, evitând astfel deteriorarea ei! 

Cât de des trebuie îndepărtată cenuşa?

Pe fundul camerei de ardere trebuie lăsat un strat de cenuşă de 2-3 cm grosime. Cenuşa asigură izolarea grătarului, exact precum şi cărămida de şamotă serveşte ca izolator pentru pereţii şemineului. Aceasta permite creşterea temperaturii combustiei, ceea ce contribuie la buna ardere a lemnelor. În afară de aceasta, cenuşa protejează grătarul împotriva jarului fierbinte. Cenuşarul trebuie golit în mod regulat, pentru ca grătarul să nu se afle în cenuşa fierbinte şi să nu se degradeze.

Cât de des trebuie curăţat şemineul şi coşul de fum?  

Dacă şemineul este folosit pentru încălzire sezonieră, atunci verificarea de către specialist a coşului de fum trebuie să se facă o dată pe an. De asemenea, este nevoie ca şemineul să fie curăţat cel puţin o dată pe an, ceea ce îi va prelungi durata de viaţă. Pentru aceasta, în conformitate cu o instrucţiune simplă, se vor scoate toate cărămizile de şamotă din camera de ardere, şemineul se va curăța cu aspiratorul, după care se vor pune cărămizile de şamotă la loc. Dacă şemineul se înfundă foarte tare (tiraj slab, lemne umede, ardere slabă), el trebuie curăţat mai des.

Geamul se murdăreşte, se acoperă cu funingine

Şemineul ne dăruieşte căldură plăcută şi ne dă posibilitatea să admirăm focul arzând. De aceea este important să se prevină sau cel puţin să se reducă la minimum depunerea funinginii pe geam în timpul aprinderii focului. Pentru aceasta se va menţine temperatura corespunzătoare în focar, se vor folosi lemne uscate (umiditatea de 18-20%) şi bucăţi de lemn de mărime corespunzătoare, se va asigura o admisie suficientă de aer. Bucăţile de lemn nu trebuie să fie mari, cu diametru de 8-10 cm. O greşeală frecventă este "înăbuşirea" focului, pentru a lungi timpul arderii lui şi pentru a adăuga lemne mai rar. Aceasta însă duce la depunerea funinginii nu numai pe geam, dar şi în şemineul propriu-zis, în ţeava de fum şi în canalul de fum. Funinginea de pe geam îndepărtaţi-o astfel: pe un ziar umed strângeţi cenuşă uşoară şi ştergeţi cu ea funinginea de pe geam. La sfârşitul curăţatului ştergeţi geamul cu un şerveţel umed. Încă o modalitate este folosirea unui preparat special pentru înlăturarea funinginii.

Lemnele pentru şemineu

Observaţi cu atenție că dacă focarul cumpărat de dumneavoastră este prevăzut pentru combustibil lemnos, există posibilitatea înlocuirii combustibilului lemnos cu brichete din cărbune brun sau din făină de lemn presată, din lemnul speciilor de foioase. Folosirea cărbunelui va duce la starea de avarie a focarului şi la imposibilitatea folosirii lui în continuare. În afară de aceasta, trebuie de reţinut că nu tot combustibilul lemnos este la fel. Economicitatea şi eficienţa lemnelor depinde în mod direct de specia arborelui şi de umiditate. Lemnele de bună calitate și uscate se aprind uşor, dau puţină cenuşă şi multă căldură. Diferenţa de putere energetică a lemnelor uscate față de cele ude de aceeaşi specie de lemn poate ajunge până la de 4 ori. Cel mai eficient este combustibilul la care umiditatea nu depăşeşte 16-18%. Pentru a obţine asemenea indicatori, arborele trebuie să fie tăiat în noiembrie-decembrie, imediat să fie despicat şi lemnele să fie stivuite pentru a sta câţiva ani să se usuce sub şopron, la aer. Cele mai bune se consideră lemnele din stejar, mesteacăn sau fag. Ele degajă mai multă căldură decât cele de pin, arin sau plop de munte. Lemnele de ulm și de vișin fumegă, din scoarța de mesteacăn în timpul arderii se elimină rășină, bradul argintiu dă mult fum și scânteiază la fel precum bradul și plopul. Plopul de munte dimpotrivă, are capacitatea de a arde funinginea depusă din coșul de fum. În prezent capătă o popularitate pe care o merită lemnele tip euro – brichetele combustibile, acestea având o serie de avantaje față de lemnele obișnuite.

Tiraj slab în coșul de fum

Dacă șemineul începe să fumege și semnele de înrăutățire a tirajului devin vizibile, înseamnă că țeava s-a înfundat cu funingine. Tirajul se va restabili după curățare. Сreozotul și funinginea înfundă țeava periodic, depunându-se pe pereți. Acestea pot fi îndepărtate cu ajutorul unui lanț greu, care se va coborî în coșul de fum și se va trage peste pereții țevii. Pe timp de iarnă este mai bine să se folosească substanțele chimice care împiedică acumularea creozotului și a funinginii, precum, de exemplu, sarea de bucătărie amestecată cu sulfat de cupru. Jumătate de ceașcă de amestec se va turna peste jar cu o periodicitate de o săptămână. Pentru curățarea coșului de fum, în focar se pot arde coji de cartofi, deoarece aburii de la acestea luptă eficient cu depunerile de funingine. Curățați zilnic focarul de funingine cu ajutorul unei perii și îndepărtați funinginea, pentru a avea întotdeauna un tiraj bun.